Arhivă | iunie 2012

Cum se repara o zi stricata ;))

Ingrediente pentru o zi cat se poate de proasta : motait peste alarma de la 5.30 , cainele facut nevoile in casa ca doar ce sa faca saracul daca nimeni nu era la orizont , tras de timp mort si incretit si adormit prin bucatarie si trezit tarziu una bucata copil de mers la scoala . Celalat Prunc plecat cu bicicleta ptr un tur al orasului deci , una bucata Pruncita de dus la scoala . Plecat tarziu spre autobus , luat autobuzul directia gresita , dat fiind ca in aceeasi statie trec amandoua ptr ca intorc o statie mai incolo . Coborat totusi la timp si ingrijorat ca nu mai prindem in timp util cel in directia buna . Luat autobuz cum spun nemtii knap ( adica contracronometru ) ajuns la scoala in bune conditiuni , intors in autobus cu una bucata mama de colega de Pruncita si vorbit iara despre boli , tratamente , citostatice , oboseala , bla bla bla , ajuns acasa si scos una bucata Labrador cuminte dar capos la plimbare , plimbare esuata si contorsionata soldata cu un amarat de pipi si atat . Venit acasa si intrat pe Facebook si una bucata constatare aruncata intre ochi ; am uitat ca ieri a fost ziua de nastere a verisoricii mele de acilea , una dintre ele . Constat pentr a 35877545 oara ca eu nu tin minte aceste birhtday-uri de nici un fel si nici o culoare . Sigur la mine lipseste acea arie corticala , am zis acu doo ore . Acu spun ca e ocupata cu altceva . 😀  Continui constatarile , fac inventarul treburilor si pb de rezolvat si masor cu metru al de 3 m lungime lipsa de chef , amocul , smiorcaiala-wunsch , si intru in cerc vicios . Dar cum eu ametesc repede cand ma invart in cerc , ma gandii sa tai cu foarfeca nenorocita asta de sfoara . Dau un telefon lu’sotzz! ca sa-i spun sa aiva grija cand vine acasa , urmeaza sa gaseasca una bucata nevasta , depresata , amorsata cu nervi , si o companie numai buna de lasat in treaba ei . Ii zic : trag de mine sa fac ceva , la care imi raspunde : nu trage prea tare ca te rupi ……… deci ideea era buna ; soarele pe cer ca un dovleac incins , Timm s-ar fi bagat cu toata fiinta in vasul de baut apa , asa ca ……imi zic ; e rostul sa reglez niste conturi . Ai pierdut batalia cu plimbarea de azi dimineata ? ia matale niste bombonele de catei si multa rabdare , fermintate si ce mai ai in camara si nu te lasi pana nu il duci la apa cea mare (raul Dreisam) . Hi hi , nu-l mai dusese nimeni inca …..si ? L-AM DUSSSSS!!!!! si s-a botezat un pic , si a alergat , a fost fericit , a golit si intestinul 😀 …….iar eu mi-am scaldat picioarele impanate cu crocsi , mi-am clatit ochii pe verdele de langa apa , si ne-am intors prin cartierul de gradini de langa noi , unde curg paraiase mici si pietruite , a fost o feerie ……a alergat prin apa de-a lungul, impreuna cu mine desigur ,  pana a obosit ….abia s-a carat pana acasa ….acu doarme ca un prunc , iar eu ? PIERDUT TOTAL  sansa la o zi proasta ……

Această intrare a fost publicată pe iunie 27, 2012. 2 comentarii

Ne revine bucuria in ochi !

Image

Dupa ce mai intai scoaseram supapa de refulare . Dumnica a primit ultima aplicatie cu citostatic . Era incarcata emotional , am simtit-o , m-am foit putin in mine , si am prins momentul in care am tras dopul ; i-am spus in ca ma gandesc la cat de greu i-a fost in timpul acestui tratament si alte acele . A iesit presiune mare ; a plans mult , am continuat sa scociorasc ca sa de-a drumul la cat mai multa durere . A plans ! A plans ! atat putea spune -Keine normale Leben! keine Kindheit ! ( N-a fost viata normala ! N-a fost copilarie ! ) iar astea erau cuvintele ei fara inspiratie de la mine . Cand am observat ca nu se poate opri si ca se descatuseaza furia intr-ucat se stergea cu servetele la ochi si apoi le arunca in toata camera cu furie . Am zis bine! hai sa dam drumul la furie ; si am inceput sa cert perna si patul si cearceaful , i-a placut . A luat un pix si a mazgalit toate mastile de gura care le avea , a dat cu pumnii in pat si perna pana a obosit . Dupa aia s-a lasat linistea ….Peste doua ore canta Wie schöne Leben wird !!!!! Ce viata frumoasa va fi !

Poate unora li s-ar parea deplasat . insa traumele acumulate asa , ne blocheaza sufletul , partea noastra emotionala si ne modifica astfel comportamentul si puterea de a relationa cu ceilalti . A doua zi dupa ce a fost bine am tinut sa-i reamintzesc ca patil si celelalte lucruri de acolo au fost totusi si bune pentru ca au ajutat-o sa lupte cu boala .

Ne-am externat fericiti si multumitori lui Dumnezeu ca s-a incheiat cu bine . Mai avem cateva controale si scoaterea cateterului . Imi doresc sa scriu despre taota aceasta poveste si mai ales acum la capat de drum pot dezvalui mai pe larg din secretele cu ajutorul carora  sangele Theodorei a ramas mereu in parametri nesperati tocmai si pentru ca hemoglobina nu a scazut sub 9,7 timp de 10 luni de zile . Mama Theodorei are habar de asta ! Pentru cxa atunci cand i-a fost foarte greu de oboseala si durere a ramas receptiva la noutati si nu s-a lasat pe tanjeala cu dieta copilului . Acum se odihneste putin si sper ca in curand va scrie .

Această intrare a fost publicată pe iunie 1, 2012. 4 comentarii